Ce a mers rău? Care au fost greșelile țărilor musulmane în competiția cu valorile occidentului? De ce în cursa est-vest se poate remarca o cădere luctuoasă a Orientului Mijlociu și ce a antamat acest declin inexorabil? Cum este posibil ca o putere considerată superioară în trecut prin tendințele intrepide, inovative să fie în prezent codașă pe mai toate planurile?

Motive și explicații ale supremației Occidentului.

Toate acestea sunt întrebări la care istoricul britanic specializat în studii orientale va încerca să găsească răspuns într-un studiu de 208 de pagini. Fără a folosi un ton sibilinic, părtinitor sau mefient la adresa unei tabere sau a alteia,  Bernard Lewis, într-o scriitură departe de a fi monocordă, analizează istoria celor două lumi începând cu apariția creștinismului, trecând prin epoca profetului Muhammad, cruciade, apogeul și decavarea Imperiului Otoman, epoca naționalismului și culminand cu situația din prezent (mai precis, anul 2002).  Deși poate părea caduc și vetust, studiul oferă explicațiile de bază în înțelegerea contexului internațional actual, în care terorismul a devenit o constantă a vieții cotidiene.

 

Lucrarea este structurată în 7 capitole ce încearcă o abordare exhaustivă în funcție de pilonii principali ale celor două lumi și un capitol destinat concluziilor – sumbre în principal, însă se poate remarca o umbră de meliorism:

what when wrong lewis

  1. Lecțiile teatrului de război. Lessons of the Battlefield.

În 1606, odată cu semnarea păcii cu austriecii, Imperiul Otoman îi va considera pentru prima dată pe europeni egali, desemnandu-i cu titul de padișah, însă momentul cheie în schimbarea balanței de putere este înfrangerea otomanilor de la Carlowitz. Acesta este primul moment în care otomanii vor beneficia de ajutor diplomatic britanic și olandez pentru ca Imperiul Otoman să devină să folosească cu succes arta diplomației.

Otomanii vor conștientiza superioritatea militară a europenilor, inamicii creștini folosind o tehnologie militară superioară, având experiență în gestionarea serviciilor diplomatice și un istoric impresionant al existenței ambasadelor. Musulmanii se găsesc într-o poziție inferioară, aceștia ignorând până în secolul 18 importanța ambasadelor permanante pe teritoriu european. (se oferă ca exemplu importanța misiunii lui Ratib Efendi la Viena pentru informațiile dobândite despre organizarea militară și administrativă de aici).

 

  1. Lupta pentru avuție și putere. The Quest for the wealth and power

Clivajele culturale vor duce la o ciocnire violentă odată cu  incipitul aventurilor coloniale și propensiunea europenilor pentru control și administrare, pentru bogăție și influență. Musulmanii refuzau să trăiască pe un teritoriu administrat de străini (Coranul era interpretat ca interzicând așa ceva) și încercau să limiteze imperialismul Occidentului. Eroziunea și dezintegrarea Imperiului Otoman va fi catalizată de Junii Otomani și de influența pe care ideile europene au avut-o asupra lor. Paradoxal, arabii se vor folosi în final de influențele și principiile europene (libertate, justiție, autodeterminare) pentru a se lupta cu puterile coloniale. Din păcate, nu doar acestea își fac simțită prezența, Orientul Mijlociu căzând de asemenea în mrejele regimurilor de extremă dreapta, dar și în cele ale socialismului arab/socialismului științific.

O altă problemă importantă pe care Bernard Lewis o atinge (o analiză pe larg se poate găsi în Fareed Zakaria -”Viitorul Libertății”) este bogăția și corelația dintre aceasta și corupție. Dacă în vest banii cumpără puterea și ascensiunea pe plan politic, în est, prin luarea puterii se pot face bani. Printre altele, explicațiile sunt unele de natură geografică: în țările în care resursele naturale sunt principalele contribuitoare la venit, impozitele nu sunt colectate la nivel optim, iar societatea e apatică din punct de vedere politic, democrația nu este viabilă. Polarizarea socială, conflictele interetnice, intertribale fac aproape imposibilă implementarea democrației.

 

  1. Bariere sociale și culturale. Social and cultural barriers

Probabil cel de al 3-lea capitol este cel care mi-a surescitat interesul și a venit cu numeroase –funfacts-. De pildă, în urma călătoriilor în vest în secolele 18-19, esticii erau impresionați cu velocitate de 3 mari lucruri: statutul femeilor, știința și dispozitivele euristice, muzica europenilor.

Istoricul face aici diferența dintre modernizare și occidentalizare.  În timp ce modernizarea este dorită, necesară, nu vine în contradicție cu valorile orientale, occidentalizarea înseamnă diabolizare. Ce înseamnă occidentalizarea? Occidentalizarea înseamnă emanciparea femeilor, purtarea cravatei (deși restul vestimentației e acceptată),  Comte și pozitivismul.  Și da, Ataturk e văzut ca un nenorocit. Logic.

 

  1. Modernizare și egalitate socială. Modernization and social equality

Ideologic, Islam e o religie egalitara. Paradoxal, oferă contextul necesar apariției și dezvoltării aristocrației. Da, meritocrația este baza, dar doar pentru bărbați.  Nu e valabilă pentru sclav, femeie sau non-musulman. Oare ăsta să fie motivul pentru care femeile au roluri din ce în ce mai importante în revoluții? (Persia 1906, Primavara Arabă 2011)

 

  1. Secularism și societate civilă. Secularism and civil society

Secularismul înseamnă o ideologie în care primează interesele raționale de a asigura bunăstarea oamenilor în pofida credințelor în Dumnezeu. Înseamnă o separare (instituțională) a vieții politice de cea religioasă. Laicism. Secularismul are un dublu rol:

  • previne utilizarea religiei de catre stat pentru a-si extinde puterea
  • folosirea puterii statului de către cler pentru a implementa doctrina

Care e diferența dintre est si vest aici? Vestul a suferit secole întregi de persecutii, prin urmare, secularismul era necesar în vederea supraviețuirii. Musulmanii nu cunosc o astfel de persecuție, prin urmare fundamentalișii doresc să oprească și să distrugă secularizarea, considerată de către aceștia ca stând la baza decavării.  De altfel, secularizarea a fost folosită și de inamicii din interior: Ataturk, Hussein, Nasser. Așa zic fundamentaliștii.

 

 

  1. Spațiu. Modernitate. Time. Space. Modernity

Datorită sistemului de măsurat precis, occidentalii sunt caracterizați de punctualitate, eficiență, rapiditate și utilizare eficientă a resurseșlor de timp. Degringolada din sistemul arab de măsurare îi face pe orientali mai delăsători, neatenți, patronați de relativitate și jocul fortunei, metaforic vorbind. Deci da, un singur sistem metric precis, un singur calendar, o formula unanim acceptată înseamnă modernitate. Din nou, reluctanța în a adopta invențiile altora.

 

  1. Aspecte ale schimbării culturale. Apects of cultural change

Nu, încă nu le place muzica noastră (mai puțin marșurile și imnurile, astea sunt agreate chiar și de Khomeini).

Da, adoptă motive arhitectonice occidentale începând cu secolul 18. În principal italiene.

Da, traduc documente europene în turcă, farsi, arabă, dar la început se limitează la scrieri referitoare la tehnologie sau armată, filosofia și literatura occidentală erau dezavuate.

 

  1. Concluzii. Conclusion

Declinul inexorabil al arabilor se datorează atitudinii refractare față de elementele europene. Dupcă cucerirea Bizanțului, arabii nu îi văd pe europeni altceva decât simplii barbari, iar atitudinea aceasta se va păstra chiar și când islamul surclasat de arta renascentistă europeană.

Deci, dacă Orientul se va menține pe acest curs, ar putea la fel de bine să aleagă să devină o bombă cu ceas sau rucsacul unui pilot kamikaze.

 

 

 

Și așa trecu gloria unei lumi diferite, atât de temută de aprehensivii și extremiștii de dreapta astăzi. Și așa se explică goana după refacerea gloriei, după supunerea necredincioșilor, după stabilirea califatului. Au și ei nebunii lor, așa cum ii avem si noi pe ai noștri. Poate ne unește această similitudine.

 

 

Anunțuri